Proiectul “Modele agricole sustenabile pentru zona montană din România” a ajuns pe ultima sută de metri, reuşind să-şi îndeplinească obiectivele. La activităţile proiectului şi-au adus contribuţia cinci organizaţii: SAB, FAMD, Fundaţia OPENFIELDS (fostă Heifer), Asociaţia Agrom-Ro şi Romontana.

Rolul ROMONTANA – În teorie am fost responsabili de monitorizare, asistenţă tehnică, am oferit suport logistic pentru întâlnirile echipei de proiect cu comunităţile locale, am organizat diverse acţiuni de promovare a proiectului şi a produselor obţinute la stâne. Bineînţeles, toate aceste sarcini au fost realizate împreună cu partenerii din proiect, altfel nu am fi reuşit să atingem pe deplin scopul fiecărei activităţi în parte. Dincolo de asta am fost responsabili de crearea ghidului de bune practici. Aici au fost cuprinse şi descrise tehnic toate activităţile desfăşurate în acest proiect, dar nu din prisma consorţiului, ci astfel încât informaţia să fie uşor înţeleasă de beneficiarii direcţi – cele 6 organizaţii locale, şi indirecţi – cei ce vor putea transfera aceste modele de stâne în beneficiul, avantajul lor. Acest ghid a fost realizat datorită efortului şi know-how-ului partenerilor de proiect responsabili de activităţile tehnice, a experţilor pe care aceste organizaţii partenere i-au angajat, iar noi am avut rolul de a coagula toată această informaţie şi experienţele valoroase dobândite, într-un material final care să fie de real suport organizaţiilor de crescători de animalele din zona de munte care doresc să îşi dezvolte activitatea, să o adapteze cerinţelor, criteriilor de performanţă actuale. Am sprijinit proiectul şi prin newslettere lunare pe care le transmitem, încercând astfel să facem o publicitate cât mai bună proiectului. Toate noutăţile ce ţin de proiect au fost publicate pe website-ul oficial – www.carpatsheep.ro, dar din când în când am inclus şi noi informaţii cheie despre implementare în newsletter şi ele au ajuns astfel la peste 400 de contacte – structurii şi organizaţii reprezentative pentru zona de munte din România.

De ce “Modele agricole sustenabile pentru zona montană din România” este un success?

În funcţie de optica fiecăruia, anumite lucruri puteau şi pot fi realizate şi într-o manieră diferită. Dincolo de mici obstacole inerente când implementezi un proiect unic, pionier, de asemenea magnitudine, considerăm că “Modele Agricole Sustenabile pentru Zona Montană din România” este un succes. Scopul proiectului a fost de a dezvolta stâne model pentru Carpaţii României, ancorate în realitate, şi de a oferi şansa organizaţiilor locale din cele 6 zone pilot (Neamţ, Suceava, Harghita, Bistriţa Năsăud, Mureş, Vrancea) să fie în pole position în contextul “produsului montan” legiferat la nivel european prin Regulamentul delegat nr. 665/2014 şi Regulamentul nr. 1151/2012. Întrebarea care poate fi ridicată de cineva: Dacă Guvernul Elveţiei – ţară cu munţi şi industrie competitivă adaptată muntelui – a înţeles necesitatea acestui proiect pentru România, Guvernul României de ce nu a făcut-o? Sau o va face? Romontana alături de multe alte organizaţii au propus un sub-program tematic parte a PNDR pentru Zona Montană, care obiectiv sau nu, nu a fost adoptat. Acolo erau prevăzute printre altele măsuri care converg exact spre obiectivele acestui proiect. Acum, dacă s-a reuşit crearea acestor stâne în care producţia de brânzeturi răspunde normelor de siguranţă alimentară, se face un management aplicat al pajiştilor,  se respectă un flux tehnologic, managementul apei – în sensul producerii de brânzeturi şi pentru adăparea animalelor, s-a creat un caiet de sarcini, s-a făcut o analiză a pieţei, rezultând un studiu de marketing  (adaptat contextului) şi s-a creat acest brand – „De la Munte”, de ce nu am fi încrezători că viitorul PNDR va avea una sau două măsuri care să răspundă exact acestor obiective? Bineînţeles că nu tot ce s-a făcut prin acest proiect poate fi transpus în viitoare ghiduri. Dar există precedentul.

Societatea civilă (consorţiul de proiect e format doar din ONG-uri; plus faptul că şi asociaţiile de crescători de animale sunt tot ONG-uri) a demonstrate că se poate, că vrea. De ce nu ar putea o politică naţională în acest sens, fundamentată, şi finanţată prin viitorul PNDR să facă mai mult de atât? Ne bucurăm că am avut ocazia să fim parte la acest succes – Modele Agricole Sustenabile pentru Zonă Montană din România – care evidenţiază noi oportunităţi pentru modernizarea şi adaptarea micii agriculturi tradiţionale din zona montană astfel încât să răspundă realităţilor unei pieţe europene comune.

Importanţa acestui proiect – noutatea adusă!

Deşi rezultatele sunt excepţionale, fiind pionier, acest proiect nu îşi poate asuma acel statut de dirigiuitor, încât dezvoltarea Zonei Montane (ZM) să fie bazată pe aceleaşi premise. Nu poate rezolva problemele cu care ZM se confruntă. Sunt multiple, au valenţe diferite şi nici nu pot fi atinse întru totul prin iniţiative care vizează strict agricultura tradiţională. Dar prin astfel de proiecte completate de iniţiative care vizează diversificarea economiei locale, facilitarea apariţiei de servicii conexe, se va crea plus valoare. Indiferent de nivelul dezvoltării, zonele montane sunt şi vor fi defavorizate şi în viitor, comparativ cu zonele de câmpie şi colinare. Factorii sunt mulţi şi nu pot fi atenuaţi. Dar asta constituie şi farmecul, provocarea de a trăi într-o zonă de munte şi a contribui la dezvoltarea sa.

Acest proiect nu a promis lapte şi miere pentru că este un proiect sincer, ancorat în realitatea muntelui românesc. Altfel nu ar fi ajuns la final respectându-şi indicatorii. Agriculturii de munte, nevoiţi să se adapteze condiţiilor vitrege, au şi un al 6-lea simţ privind provocările ce le sunt lansate şi nu vor coopera dacă nu percep beneficiul pe care o iniţiativă venită din afară comunităţii lor îl oferă. Revitalizarea acestor zone este un fenomen în plină desfăşurare, lent dar perceptibil.

Şi în munte, la fel ca în multe domenii ce suferă în societatea romanescă, este nevoie de o schimbare de paradigmă, e nevoie de cât mai multe iniţiative private, care să producă schimbare şi să arate că se poate. E nevoie de competenţe. Proiectul nostru a avut activităţi concrete, indicatori clari, dar poate fi privit totodată ca un program pilot, deoarece prin obiectivele sale a cuprins mai multe componente menite să asigure sustenabilitate, iar aici putem vorbi şi de cursurile de formare profesională, coordonate de Asociaţia AGROM-RO.

Noi perspective pentru beneficiari şi pentru modernizarea stânelor din Carpaţi.

Privind în primul rând din prisma rezultatelor proiectului, asociaţiile locale partenere au acum câte o stâna modernizată, care răspunde normelor de igienă, ei putând garanta în acest fel un produs de calitate. Repectând normele impuse prin caietul de sarcini, pot să valorifice produsul sub umbrela „De la Munte” beneficiind de avantajele de piaţă pe care ambalarea şi etichetarea corespunzatoare le oferă. În plus, fiind organizate cursurile de formare, s-au instruit peste 20 de persoane în fiecare comunitate implicată în proiect. Interesant e că aceste cursuri au stârnit mult interes şi în comunităţile învecinate. Astfel, administratorii stânelor au acum la dispoziţie şi forţă de muncă, calificată.

Privind mai departe, şansa ce se întrevede la orizont este „produsul montan”. Acum suntem în mijlocul unui proces de transpunere în legislaţia naţională (H.G. nr. 506 20/07/2016) a prevederilor europene privind condiţiile de utilizare a menţiunii de calitate facultativă „produs montan”. Se face referire la Regulamentul delegat (UE) nr. 665/2014 care completează Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare. Beneficiarii acestui proiect ar putea fi printre primii care vor putea utiliza această menţiune de calitate, dacă îşi vor dori. Rolul organizaţiilor implicate în acest proiect a fost de a crea precedentul, modele de stâne moderne, adaptate tradiţiei pastorale din Carpaţi.

Conform ecourilor ce s-au manifestat până în acest moment nu putem fi decât încrezători că proiectul nostru va fi luat ca model, exemplu pentru a demara o iniţiativă amplă de sprijinire a sistemului tradiţional pastoral la nivelul întregului lanţ Carpatic din România. Dacă 5 ONG-uri au putut să dea un start reuşit, de ce un program naţional, cu efortul multor categorii de stakeholderi, nu ar putea aduce cu adevărat dezvoltare pentru crescătorii de animale din zona de munte? În momentul în care s-a scris acest proiect realităţile au fost aceleaşi dar contextul instituţional diferit. Acum există Agenţia Zonei Montane, structură descentralizată a Ministerului Agriculturii, care a urmărit îndeaprope implementarea acestui proiect, iar personalul de acolo, buni cunoscători ai realităţilor muntelui, rezonează la acest concept propus de proiectul nostru.

Cel puţin în viitoarea perioadă de programare, muntele va avea şi mai multe şanse de dezvoltare, şi când spunem asta ne bazăm atât pe contextul naţional în materie de politici montane, cât şi pe preocupările Comisiei şi ale Parlamentului European, structuri în atenţia cărora au intrat şi zonele de munte ale Europei, dorindu-se o politică de coeziune care să acopere nevoile specifice identificate în munţii Europei, în vederea atingerii unui nivel al dezvoltării teritoriale, şi, de convergenţă, satisfăcător. Aceste afirmaţii au ca suport Rezoluţia Parlamentului European, adoptată în data de 10 mai a.c. privind Politica de Coeziune în Zonele Montane ale UE. Interesant e şi faptul că interesul pentru dezvoltarea zonei montane a devenit mult mai dinamic acum, comparând cu anii trecuţi. Rezoluţia de care amintim a pornit de la un studiu realizat în cadrul Directoratului General pentru Politici Interne, departamentul Politici Structurale şi de Coeziune, iar acest material are rolul de a atrage atenţia, celor responsabili de politici regionale, că muntele ale nevoile sale specifice, iar provocările de aici trebuie adresate cu mijloace diferite faţă de cele aplicate zonelor de câmpie sau costiere. Acest studiu a apărut în Februarie, Rezoluţia a fost supusă dezbaterii în Aprilie iar la data de 10 mai a fost adoptată de Parlament şi transmisă Comisiei.  Deci, se poate! Şi se vrea!

Mai multe detalii despre proiect pe www.carpatsheep.ro